Economie

Producția de miere ar putea ajunge în acest an la 18.000 t. Apicultorii şi-au diversificat oferta

Producția de miere din acest an va fi mai bună decât în 2020, fiind estimate undeva la 17.000 – 18.000 tone, dar totuși va fi un an modest față de cei în care se obțineau peste 30.000 tone de miere, susține președintele Asociației Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

„Există o ciclicitate a anilor buni apicoli, în sensul în care 2018 a fost un an deosebit de valoros, iar atunci România a figurat ca fiind cea mai mare producătoare de miere din Europa. De atunci a început declinul. Ciclicitatea se referă la faptul că, după un an valoros pentru apicultură, urmează trei-patru ani mai puțin buni, și se va ajunge poate la cinci ani. Şi asta nu din cauză că nu avem albine, că nu avem profesioniști sau ca nu avem o bază meliferă, le avem pe toate acestea, problema este legată de aceste schimbări climatice. Se va ajunge ca abia odată la 5 ani apicultorul să fie mulțumit pentru roadele muncii albinei și a muncii sale. Anul acesta, într-adevăr, este mai prolific comparativ cu 2020, producția medie este de 50-55% dintr-un an bun, în unele locuri chiar 60%, dar totuși va fi un an modest fața de o producție de 30.000 – 32.000 tone de miere într-un an bun. Estimările noastre pentru 2021 sunt undeva sub 20.000 tone, respectiv 17.000 – 18.000 tone de miere. Vom vedea ce spune și statistica despre această producție de miere”, a declarat Ioan Fetea, la Târgul Național al Mierii.

El a precizat că pentru apicultori este foarte greu să vândă și această mică producție de miere din cauza importurilor care vin din Ucraina, miere care de multe ori este adusă din China la prețuri derizorii.

„Din păcate, nu putem să concurăm cu mierea din Ucraina, care de fapt este adusă din China și am înțeles că nu va mai suporta nici taxe vamale și va intra în Europa nelimitat. E un control pe care îl pierdem total. Europa va pierde mult cu această invazie. Nu este corect pentru produsele autohtone, mai ales pentru România, care, din păcate, nu este un consumator de miere”, a subliniat Fetea.

După aproape doi ani de pauză din cauza crizei Covid, bucureștenii au putut vizita în acest weekend Târgul Național al Mierii, eveniment organizat de Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) pe platforma apicolă din Băneasa. Scopul Târgului este de a promova apicultura și consumul de miere în rândul românilor, reprezentând de altfel și „o gură de oxigen” pentru apicultori din punct de vedere al valorificării producției, a spus Fetea.

Cum au fost afectați apicultorii de pandemie și de lipsa unor astfel de evenimente? Unii, chiar dacă au avut pierderi, au reușit să se adapteze vânzând mierea clienților fideli, trimisă prin curierat, în timp ce alții susțin că au avut de câștigat ocupându-se foarte mult de inovare, iar acum sunt prezenți la târg cu produse noi.

Apicultorii Emilian și Elena Săftoiu din județul Vâlcea, localitatea Budești, dețin 160 de stupi și au început afacerea de familie în urmă cu mulți ani pentru a-și rotunji veniturile obținute din munca prestată la combinatul Oltchim. Acum sunt la pensie și apicultura este ocupația de bază, chiar dacă, în opinia lor, în vremurile actuale nu se poate trăi numai din apicultură.

„Pandemia ne-a afectat, pentru că nu au mai fost târguri și nu am mai putut vinde mierea. Am reușit să mai trimitem miere clienților noștri pe care i-am format în timp și pe care am reușit să-i păstrăm. Făceam colete și trimiteam prin curierat. Am încercat să ne adaptăm și așa am supraviețuit. Noi am avut alte servicii, la Oltchim, iar apicultura o făceam ca să ne suplimentăm veniturile. Acum suntem la pensie. Din păcate, eu nu cred că se mai poate trăi din apicultură în vremurile actuale, și cu aceste schimbări climatice, când e prea cald, când e prea frig. Clima afectează mult albina și totul depinde de vreme, ca în agricultură. Sunt ani în care poți să faci miere, sunt anii în care poți să nu să faci. Acum trei ani, de exemplu, am făcut doar puțină miere de floarea-soarelui, în rest nimic, nici salcâm, nici rapiță și nici tei”, a spus Elena Săftoiu, prezentă la târg cu miere și multe produse pe bază de miere.

Ea a precizat că anul acesta a fost mai bun decât anul trecut, pentru că s-a făcut miere de salcâm, tei, rapiță și floarea-soarelui în ciuda vremii extreme.

„Pe timpul verii ne plimbăm cu stupii în zone curate, pentru că altfel, în zonele poluate sau cu culturi stropite, ne mor albinele. De exemplu, la tei, dacă este o vreme foarte caldă și nu este umezeală, albinele se pot îmbolnăvi, pentru că floarea de tei devine toxică și astfel trebuie să pleci cu ele din acele locuri. Anul acesta a mers foarte bine teiul și floarea soarelui”, a adăugat apicultoarea.

Prețurile produselor pe care le-a adus la târg sunt „mai mult decât decente”, între 25 și 45 de lei/kg de miere, în funcție de sortiment, cea mai valoroasă, în opinia sa, fiind mierea de mană, care nu se face în fiecare an și are proprietăți deosebite. Elena Săftoiu susține că mierea de mană este mult mai bună decât mierea de manuka, care se vinde nejustificat la prețuri exagerate.

„Prețurile sunt de ani buni la fel, mierea pe care o avem acum la târg este de pe parcursul mai multor ani. Miere de mană nu am mai făcut de trei ani și nici poliflora de munte, de vreo doi ani. Prețul mierii la noi la stand, pleacă de la 25 și ajunge la 45 de lei pe kilogram, la mierea de mană. Aceasta este cea mai scumpă, pentru că se face în cantitate mică și nu în toți anii. Este o miere medicament, bogată în minerale, mierea noastră de mană. Cu prețul pe care l-a plătit o doamnă pe un kilogram de miere de manuka, mie îmi poate cumpăra toată mierea pe care o am la târg. Eu susțin că mierea de mană poate concura cu succes mierea de manuka, care nu are nimic în plus față de mierea noastră și costă enorm și nejustificat. E vorba mai mult de marketing”, a adăugat Săftoiu.

Nu în ultimul rând, apicultoarea din Vâlcea a menționat că în anii trecuți au mai fost nevoiți să vândă mierea vrac la angrosiști, la un preț „o bătaie de joc, la fel cât zahărul”, de numai 3,5 lei/kg, dar acum totul este ambalat.

„Din păcate, am fost nevoiți să mai vindem și vrac. Dacă vă spun că au fost ani în care dădeam la angrosiști mierea cu 3,5 lei/ kg o bătaie de joc, la fel ca zahărul. Acum nu mai dăm. Ambalăm toată mierea noastră. Este o miere de calitate, cristalizează și rezistă ani de zile. Facem multe derivate, toate pe bază de miere, inclusiv produse cosmetice pe bază de miere, toate făcute la rece. Avem aici miere cu pulpă de cătină, merișoare, afine, miere cu ghimbir, semințe, muguri de bard, sută la sută naturale. Mierea se poate folosi pe post de conservant, ea conservă foarte bine pulpa fructului”, a explicat ea.

Pe de altă parte, directorul unei societăți apicole din Vaslui, spune că pandemia i-a afectat în bine, pentru că „ne-a pus la treabă” și au scos pe piață produse noi, care se regăsesc acum și la Târgul mierii.

„Pandemia ne-a făcut să ne organizăm, să gândim, să căutăm soluții, să fim inovativi și am descoperit că dacă ne punem capul la contribuție putem evolua. În pandemie cererea a fost mai mare ca de obicei, a fost net superioară și valoric și cantitativ. Stând în casă mai mult, am avut timp să inovăm, ne-am dat seama că pentru a rezista pe piață trebuie să ne diferențiem de concurenți. Şi iată că acum suntem prezenți la Târgul Național al Mierii cu miere cremă și derivatele cu miere cremă cu fructe. Un produs pe care îl lansăm practic oficial la târgul din București și îl vom lansa și în alte localități. Avem un preț mic aici, 10 – 15 lei borcanul, pentru că am venit mai mult să promovez produsul decât să îl vând”, a declarat pentru Agerpres Dumitru Rășcanu, directorul general al societății Apisrom din Vaslui.

El a povestit că este la a treia treia generație de apicultori, practic de 80 de ani fiind crescute albine în familia sa, fiind prezent cu produsele sale atât pe piața internă cât și la export.

„Cred că în familia noastră sunt albine de mai mult de 80 de ani, de atunci creștem albine. Avem acum în jur de 80 de familii de albine, am avut și mai multe, dar activitatea ne-am concentrat-o pe procesarea mierii și a cerii și suntem unul dintre furnizorii de faguri artificiali din România. Mai achiziționăm miere în vederea exportului, pentru că la export pleacă cea mai mare cantitate, în jur de 2.000 de tone anual. Deocamdată, la export mergem doar cu mierea tradițională, salcâm și polifloră în cantități mari, vrac, iar cu miere ambalată doar în volume mult mai mici. Vindem în toată Europa, dar și în Ţările Arabe. Suntem prezenți și pe piața internă în câteva lanțuri de magazine și în alte rețele mai mici, cu bradurile Deliciul zeilor sau Honey Line Apisrom”, a precizat Dumitru Rășcanu.

Apicultorul a susținut că în curând societatea va mai pune pe piață și alte produse noi din gama miere cremă cu fructe, dar va veni și ceva nou pe partea de vinuri cu miere.

„Suntem foarte mulțumiți de noul nostru produs – miere cremă cu fructe – și nu ne oprim aici. Ne-au mai venit două idei pe care o să le punem în practică în viitorul apropiat – aronia și vișine – pentru că produsele care sunt mai acrișoare sau cu mulți antitoxidanți se combină foarte bine cu mierea. Acum avem în portofoliu miere cremă cu zmeură, afine, cătină, căpșuni și ciocomiere, iar aceste produse nu fermentează, pentru că fructele introduse sunt deshidratate în prealabil. Vom mai lansa în viitorul apropiat hidromelul – vinul de miere – care este prezent, dar nu foarte popular pe piața românească. Va fi muncă de marketing teribilă și o să o facem, pentru că țin foarte mult la acest produs, să-l punem pe piața și să-l diversificăm. Am pregătit deja două versiuni, alb și roze. Am simțit ani de-a rândul un trend crescător și o diversificare a gustului, o deschidere spre nou și o deschidere spre calitatea alimentului consumat. Oamenii sunt sensibili, sunt mai atenți pe ce dau banii, pe ce cumpără și ce mănâncă”, a concluzionat Dumitru Rășcanu.

Peste 100 de apicultori și-au prezentat produsele la Târgul Național al Mierii, de vineri până duminică, un nou eveniment dedicat consumatorilor de produse apicole, organizat de Asociația Crescătorilor de Albine din România (ACA) pe platforma apicolă din Băneasa.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.