Mozaic

Codex Aureus ar putea fi înscris pe lista UNESCO

Codex Aureus, cel mai cunoscut manuscris medieval occidental anluminat (ornat cu miniaturi – nota red.) aflat într-o colecție din România, respectiv la Batthyaneum Alba Iulia, ar putea fi înscris, alături de celelalte 8 manuscrise pictate în vremea lui Carol cel Mare, pe lista UNESCO.

Șeful interimar al filialei Batthyaneum a Bibliotecii Naționale a României, Cristian Mladin, a anunțat, miercuri, în cadrul unei eveniment organizat cu prilejul primei ediții a „Zilei Porților Deschise” la această bibliotecă din Alba Iulia, că, datorită inițiativei unui profesor din Trier, se fac demersuri pentru ca cele 9 codice existente „să intre pe lista UNESCO„.

Prezent la eveniment, managerul Bibliotecii Naționale a României, Adrian Cioroianu, fost ambasador al României la UNESCO, a confirmat existența acestui proiect, intitulat „Memoria lumii”.

„Este o inițiativă, la care vrem să ne raliem, aceea de a înscrie toate aceste Codex-uri, care sunt, cred, la nivel european vreo 9, și cel care se află aici (la Batthyaneum – nota red.) este unul dintre ele, de a fi înscrise în acest proiect ‘Memoria lumii’, gestionat de UNESCO, ceea ce ar fi o recunoaștere implicită a valorii acestei piese de patrimoniu”, a declarat presei Adrian Cioroianu.

Codex Aureus, un fragment de evangheliar latin pe pergament din anul 810, este cel mai cunoscut manuscris medieval occidental anluminat din colecția Bibliotecii.

Cel mai faimos manuscris medieval occidental anluminat din colecția bibliotecii se află depozitat în camera intitulată Tezaur, în fapt o încăpere blindată, fiind păstrat în condiții speciale și verificat periodic din punct de vedere al conservării sale.

Cunoscut generic sub denumirea de Codex Aureus, fiind scris cu cerneală de aur, manuscrisul figurează de-a lungul timpului în inventar sub cinci – șase denumiri diferite, de unde și speculația că nu ar fi fost clasat.

Codex Aureus sau Evangheliarul de la Lorch este jumătatea unui tetraevangheliar latin pe pergament, realizat la comanda lui Carol cel Mare, probabil la Schola Palatina din Aachen. Manuscrisul scris integral cu cerneală de aur este celebru și prin calitatea excepțională a ornamentării: 202 pagini decorate cu frize policrome, 12 pagini de canoane biblice ilustrate, 3 tablouri în plină pagină, dintre care două reprezentând portretele evangheliștilor Matei și Marcu, un frontispiciu miniat și alte două pagini cu scriere ornamentală, după cum aflăm din prezentarea făcută pe site-ul Bibliotecii Naționale a României. De altfel, tot aici el poate fi și “răsfoit” digital.

Nu se știe când și cum manuscrisul carolingian a fost desfăcut în două. Cealaltă jumătate, respectiv Evangheliile după Luca și Ioan, se află la Vatican. Tot la Roma se găsește una dintre coperți, cea de-a doua fiind la un muzeu din Londra.

La mijlocul secolului al XVIII-lea, prima parte a manuscrisului aparținea bibliotecii arhiepiscopului Vienei, Christoforo Migazzi, de unde prin achiziție, în 1782, devine proprietatea episcopului Batthyany.

De-a lungul timpului au fost vehiculate diverse informații în spațiul public în legătură cu celebrul Codex Aureus, respectiv că acesta nu s-ar mai afla în țară sau că în timpul regimului comunist ar fi fost folosit ca garanție pentru un împrumut de 10 miliarde de dolari. Reprezentanții bibliotecii au demontat, în urmă cu câțiva ani, aceste mituri. Specialiștii au explicat că nu s-a pus problema ca acest manuscris să fi fost scos din 1999 (când a fost expus în Germania – nota red.) de aici. De asemenea, că nu există niciun document care să ateste faptul că manuscrisul ar fi constituit o garanție bancară pentru împrumuturi externe. Astfel, s-a făcut o serioasă documentație de arhivă și nicăieri nu există un astfel de document, care să ateste, de exemplu, o evaluare a unei bănci externe. Dacă ar fi existat o evaluare, ar fi trebuit ori să vină evaluatorii aici, ori să plece manuscrisul pentru a fi evaluat. Mai mult, dacă Codex-ul ar fi fost împrumutat, ar fi trebuit ca manuscrisul să plece în seiful băncii care a făcut împrumutul până la restituirea sumei, au argumentat angajații bibliotecii.

Alături de Codex, la Batthyaneum se află cea mai valoroasă colecție de manuscrise medievale occidentale de pe teritoriul României, respectiv peste 80%, dar și cea mai mare colecție de incunabule, adică peste 70% din totalul celor aflate pe teritoriul țării noastre.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.