Social

Rata sărăciei relative a fost în 2020 de 23,4%, implicând 4 milioane și jumătate de persoane

Rata sărăciei relative a fost în anul 2020 de 23,4%, în valori absolute, numărul săracilor corespunzător acestei rate fiind de 4,524 milioane persoane, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică.

„Sub unul din patru locuitori ai României trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent”, precizează INS.

În perioada 2017-2020, rata sărăciei, estimată în raport cu pragul stabilit în funcție de nivelul și distribuția veniturilor din anul pentru care se face evaluarea, a avut o evoluție oscilantă, maximul perioadei fiind atins în 2019 (23,8%), iar minimul în 2020 (23,4%).

Analiza ratei sărăciei pe sexe în 2020, evidențiază o tendință de creștere a diferenței între femei și bărbați, de la 1,3 la 2,5 puncte procentuale.

Riscul de sărăcie afectează cu intensitate diferită populația în funcție de grupa de vârstă, de capacitatea de muncă de care dispune și, evident, de veniturile dobândite, subliniază INS.

Cea mai înaltă incidență a sărăciei s-a înregistrat între anii 2017-2020 în rândul copiilor în vârstă de până la 18 ani și a tinerilor de 18-24 ani, circa 3 din 10 dintre aceștia s-au aflat sub pragul de sărăcie, mult peste nivelurile corespunzătoare adulților.

În ultimul an comparativ cu începutul perioadei analizate, s-a observat o descreștere a fenomenului sărăciei atât la grupa de vârstă 18-24 ani (de 3 puncte procentuale), cât și în rândul copiilor (de circa 2 puncte procentuale). O creștere semnificativă a ratei sărăciei în decursul perioadei s-a resimțit însă la grupa de vârstă de 65 de ani și peste (cu 4,5 puncte procentuale).

În ceea ce privește evoluția ratei sărăciei pe sexe și grupe de vârstă în perioada 2017-2020, cea mai pronunțată diferență pe sexe se întâlnește la grupa 65 de ani și peste, caracteristică ce s-a menținut pe întreaga perioadă analizată, în 2020 femeile atingând valori ale ratei sărăciei cu peste 11,5 puncte procentuale mai mari decât ale bărbaților (maximul perioadei înregistrându-se în 2019, de 13,1 puncte procentuale).

Anul trecut, cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în regiunile Nord-Est (35,6%), Sud-Vest Oltenia (32,7%) și Sud-Est (32,6%), iar cea mai mică în București-Ilfov (2,4%).

Din totalul persoanelor ocupate, cele aflate sub pragul de sărăcie au reprezentat 14,9%, cu 14,7 puncte procentuale mai puțin decât în cazul persoanelor care nu au desfășurat nicio activitate economico-socială.

În cadrul persoanelor antrenate într-o activitate economico-socială de tip salarial sau pe cont propriu, se remarcă diferențierile între sexe: 18,1% dintre bărbați, respectiv 10,4% dintre femei au fost sub pragul de sărăcie. În schimb, la persoanele neocupate sau inactive în anul 2020, diferența dintre ponderile femeilor și bărbaților a fost de 8,1 puncte procentuale, în scădere cu 1,6 puncte procentuale față de anul 2017.

„Referitor la persoanele neocupate, trebuie evidențiată situația șomerilor a căror rată de sărăcie este foarte mare. Practic, peste 3 din 5 șomeri este sărac, bărbații șomeri având situația cea mai grea, comparativ cu femeile aflate în șomaj (cu 13,9 puncte procentuale mai mulți bărbați decât femei aflate în situație similară)”, semnalează INS.

Riscul de sărăcie al persoanelor neocupate a crescut pe perioada analizată în special șomeri, cu 11,3 puncte procentuale, mai pronunțat la femei (14,3 puncte procentuale) decât la bărbați (10 puncte procentuale). La pensionari riscul de sărăcie a crescut în 2020 față de 2017 cu 6,2 puncte procentuale.

Institutul Național de Statistică mai menționează că un factor important în apariția și intensificarea stării de sărăcie îl constituie existența și numărul copiilor aflați în întreținerea gospodăriei din care face parte persoana respectivă. Sărăcia este mai frecventă în rândul persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu copii dependenți (în anul 2020 a atins 25,4%), decât în cazul celor care trăiesc în gospodăriile fără copii (20,8% în ultimul an).

Rata sărăciei relative reprezintă ponderea persoanelor sărace (care au un venit disponibil pe adult-echivalent mai mic decât pragul stabilit la nivelul de 60% din media veniturilor disponibile) în totalul populației.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.