Educație

Concursul de admitere în colegii va fi ulterior Evaluării Naționale, iar subiectele vor fi elaborate în afara colegiului

Absolvenții clasei a VIII-a vor susține Evaluarea Națională mai devreme cu o săptămână, iar concursul de admitere în colegii va fi susținut pe baza programelor școlare, ulterior examenului de Evaluare Națională, pe baza unor subiecte elaborate „în afara unității de învățământ” – conform măsurilor agreate în urma consultărilor Ministerului Educației cu federațiile sindicale.

„Am avut un dialog foarte constructiv și responsabil cu federațiile sindicale reprezentative din învățământ: Federația Sindicatelor Libere din Învățământ și Federația Sindicatelor din Educație ‘Spiru Haret’. Am agreat împreună cu reprezentanții celor două federații următoarele 5 propuneri de îmbunătățire a textului proiectului Legii învățământului preuniversitar – ‘România Educată’. Măsurile agreate se vor regăsi în textul proiectului de lege care va fi înaintat spre adoptare în Guvern”, a afirmat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, potrivit unui comunicat remis presei.

În cadrul întâlnirii s-a agreat că admiterea în liceu prin repartiție computerizată a elevilor care nu au ocupat un loc în urma concursului de admitere în colegii se va realiza pe baza rezultatelor obținute la Evaluarea Națională, după încheierea concursurilor proprii de admitere în colegii, aceste prevederi fiind prevăzute a fi aplicate începând cu sesiunea iunie 2024.

Referitor la examenul național de Bacalaureat, limba și literatura română (inclusiv gramatica) va constitui o probă distinctă în cadrul acestui examen. Structura probei de limba română va permite evaluarea competențelor specifice, eliminând accentul pus pe învățarea mecanică. Promovarea examenului național de Bacalaureat va fi condiționată de obținerea mediei 6, pe baza notelor obținute la proba de limba și literatura română și la proba A, care cuprinde discipline din trunchiul comun (matematică, fizică, chimie, biologie, istorie, geografie și științe socio-umane).

„Pentru încurajarea participării absolvenților de liceu la proba E, având în vedere nivelul de dificultate al subiectelor realizate astfel încât să permită acordarea unei calificări de nivel 4, aceasta nu va condiționa promovarea examenului național de Bacalaureat”, se arată în comunicat.

În cadrul aceleiași întâlniri a fost prezentată modalitatea în care evaluarea la Bacalaureat se va realiza în format digital (asistat de calculator), însă acest fapt „nu înseamnă” că toți itemii vor fi de tip grilă. Astfel, vor fi și itemi cu răspuns deschis, itemi de tip întrebare structurată, eseu.

Bacalaureatul în noua formă este prevăzut a fi implementat în 2027, după realizarea noilor planuri cadru și a noilor programe pentru ciclul liceal, pentru prima generație care studiază pe baza noilor programe începând cu clasa a IX-a, anul școlar 2023-2024.

„Unitățile de învățământ liceal vor funcționa cu respectarea principiului asumării filierei. Ministerul Educației stabilește criteriile de încadrare a unei unități de învățământ liceal într-una dintre cele trei filiere (teoretică, vocațională sau profesională) printr-o metodologie aprobată prin ordin de ministru. Pentru filiera profesională s-a agreat titulatura de ‘Liceu tehnic și profesional’ și asumarea integrală a acestei filiere, cu precizarea că pentru unitățile de învățământ liceal din zone greu accesibile sau dezavantajate, pentru asigurarea unui acces echitabil la educație al elevilor vor putea fi justificate și aprobate, prin ordin de ministru, anumite excepții de la această măsură”, se menționează în comunicat.

Totodată, s-a agreat că procesul de descentralizare va fi inițiat prin reconfigurarea activității de educație extrașcolară la nivelul sistemului național de învățământ. Astfel, palatele copiilor, cluburile copiilor și cluburile sportive școlare vor fi reorganizate ca unități de educație extrașcolară și vor face parte din rețeaua școlară. Personalul încadrat la nivelul acestor unități de educație extrașcolară își va menține calitatea de personal didactic titular la nivelul sistemului național de învățământ.

„Componentele de patrimoniu, terenurile și clădirile unităților de educație extrașcolară, având în vedere specificul și răspândirea structurilor arondate, vor face parte din domeniul public și vor fi administrate de către consiliile județene. Schimbarea destinației se va putea face numai cu avizul conform al Ministerului Educației. Celelalte componente ale bazei materiale vor fi de drept proprietatea unităților de educație extrașcolară și vor fi administrate de către consiliile de administrație, conform legii”, susține aceeași sursă.

În condițiile evidențierii importanței susținerii învățământului special, integrarea elevilor cu cerințe educaționale speciale (CES) în învățământul de masă se va face gradual, doar în măsura în care la nivelul unităților de învățământ preuniversitar de masă vor fi asigurate condițiile specifice din perspectiva existenței resursei umane calificate (consilieri, profesori de sprijin și cadre didactice formate pentru educația copiilor cu CES), precum și din perspectiva existenței infrastructurii dedicate (cabinete psihopedagogice, camere resursă) pentru asigurarea școlarizării elevilor cu CES, oferindu-le atât flexibilizarea predării, cât și intervenții specifice: logopedie, kinetoterapie, consiliere școlară, intervenții psihologice, precum și adaptări și modificări curriculare, diverse tipuri de asistență psihopedagogică, se precizează în comunicatul Ministerului Educației.

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.