Curtea de Conturi confirmă faptul că la Aeroportul Internațional Cluj infrastructura aeroportuară este subdimensionată raportat la evoluția traficului aerian. Mai mult, auditorii Curții de Conturi spun că aeroportul clujean are toate șansele să se dezvolte și mai mult, fiind „administrat și exploatat în mod performant”.
„În perioada analizată, în cazul aopt dintre cele 11 aeroporturi regionale auditate, infrastructura disponibilă la nivelul terminalelor de pasageri a fost utilizată sub capacitate. Excepție au făcut aeroporturile din Craiova, Iași și Cluj-Napoca. La Cluj infrastructura aeroportuară a fost subdimensionată, raportat la evoluția traficului aerian înregistrat pe aeroport (…) În cazul a cinci dintre cele 11 aeroporturi regionale (Oradea, Sibiu, Suceava, Iași, Cluj) patrimoniul a fost administrat și exploatat în mod performant, beneficiile implementării investițiilor creând premisele creșterii eficienței utilizării aeroporturilor și a atractivității acestora pentru beneficiari. Din punct de vedere financiar, în perioada 2014 – 2019, cele mai multe dintre aeroporturile regionale nu au putut să-și susțină activitatea din venituri proprii, fiind dependente de alocările financiare de la bugetele locale/de stat. Doar aeroporturile din Iași și Cluj au înregistrat profit”, arată Curtea de Conturi.
Potrivit raportului de audit „Performanța activității aeroportuare în perioada 2014 – 2019″, aferentă misiunii realizate în intervalul martie 2020 – octombrie 2021, în perioada 2014 – 2019 nu s-a realizat nicio investiție în infrastructura aeroportuară la Compania Națională Aeroporturi București (CNAB).
Conform auditorilor, majoritatea investițiilor planificate prin strategiile, programele și proiectele naționale nu au fost realizate nici la aeroporturile regionale.
Lipsa investițiilor în infrastructura aeroportuară din România în perioada auditată, în condițiile creșterii semnificative a traficului aerian, a impus restricții de operare, afectând performanța aeroportuară și scăzând gradul de satisfacție a pasagerilor.
În ceea ce privește activitatea cargo, majoritatea aeroporturilor regionale nu dispun de terminale și de facilități de procesare cargo, nefiind înregistrate mișcări de aeronave care să deservească activitatea de transport marfă și poștă. Deși Aeroportul Kogălniceanu dispune de un terminal cargo, managementul acestuia nu a reușit atragerea de operatori aerieni care să desfășoare activități în domeniul transportului aerian de marfă, indicatorii fizici aferenți cantității de marfă transportate fiind aproape inexistenți.
Planurile Aeroportului Internațional Cluj
În proiectul de dezvoltare a Aeroportului Internațional Avram Iancu Cluj în perioada 2017-2030 se estima un trafic aerian de 7,2 milioane de pasageri în anul 2030 și mai multe obiective care urmează să fie construite.
„Planul de dezvoltare al Aeroportului Internațional «Avram Iancu» Cluj pentru a atinge 7 milioane de pasageri până în anul 2030 prevede demararea proiectului intermodal, extinderea pistei la 3.500 de metri, extinderea unei platforme de staționare, construirea unei căi de rulare paralelă cu pista, construirea unui terminal nou de pasageri cu 25 de porți de îmbarcare, un terminal Cargo pentru transport marfă, cu o capacitate de 50 de tone. Noul terminal de pasageri ar putea fi finalizat în termen de 4 ani”, spunea directorul Aeroportului Internațional Cluj, David Ciceo, în 2017.
Între timp a venit pandemia și războiul din Ucraina, iar, aparent, toate aceste investiții au fost puse pe pauză. Acum, orizontul de timp s-a schimbat pentru 2040.
„Aeroportul are un plan de dezvoltare coerent. Din cauza pandemiei și acestei crize (războiul din Ucraina – n.r) s-a amânat puțin, dar apreciem că în 2040 vom avea 7 milioane de pasageri. Pentru asta construim o cale de rulare total nouă, este în curs de realizare, prima etapă este finalizată, cea de-a doua se finalizează la sfârșitul anului 2022. O investiție de aproximativ 7 milioane de euro, 50% din fonduri europene. Am achiziționat echipamente noi de securitate, suntem primul aeroport din România, printre primele din Europa, unde pasagerii nu mai trebuie să scoată lichidele și electronicele mari datorită acestor echipamente moderne, investiție totală de aproximativ 14 milioane de euro, 98% fonduri europene. Am cumpărat mașini noi de pompieri, tot folosind fonduri europene. Începem patru noi locuri de parcare aeronave. În ce privește planul de 7 milioane de pasageri dorim să prelungim pista la 3400 de metri, odată cu finalizarea devierii râului Someș vom finaliza această investiție și, bineînțeles, un terminal nou de pasageri care sperăm să fie gata în aproximativ 4-5 ani. În ce privește proiectul intermodal, nu a fost agreat de funcționarii Consiliului Județean, noi sperăm să reluăm și acest proiect”, a declarat pentru monitorulcj.ro. David Ciceo.
Comentarii recente