România a pierdut 2,1 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) confirmă, oficial, într-un răspuns pentru monitorulcj.ro că nu toate proiectele propuse vor primi finanțare prin PNRR, anunță publicația citată.
România a pierdut 2,1 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), iar acum Ministerul Proiectelor Europene se vede nevoit să taie din mulțimea de proiecte propuse pentru finanțare și cu care primarii și președinții de consilii județene se laudă neîncetat.
„În conformitate cu nota Comisiei către Consiliu și Parlamentul European, actualizată la 30 iunie 2022, în cazul României este prevăzută o revizuire negativă a contribuției financiare pentru România cu valoare de 2.110.858.750 euro. În acest context, MIPE, în calitate de coordonator național al PNRR, împreună cu coordonatorii de reforme și investiții (autoritățile județene și autoritățile locale – nota red.) analizează în prezent, mai multe opțiuni de reducere a celor 2,1 miliarde de euro, ținând cont de criteriile de evaluare ale planului, printre care contribuția la tranziția verde și digitală și Recomandările Specifice de Țară astfel încât planul să continue să fie un răspuns cuprinzător și echilibrat adecvat la situația economică și socială. Având în vedere că reformele și investițiile prevăzute în plan au efecte pozitive asupra mediului și efecte socioeconomice de durată prin abordarea vulnerabilităților și a deficiențelor structurale mai vechi care au rămas nesoluționate, România intenționează să transfere o parte din măsurile afectate către alte surse financiare, ținând cont de prioritățile politicii de coeziune și de importanța strategică a acestor măsuri pentru realizarea impactului pozitiv socio-economic al PNRR”, se arată într-un răspuns oficial al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene la solicitarea monitorulcj.ro.
Cum a pierdut România banii din PNRR
Planul Național de Redresare și Reziliență al României a fost aprobat în 3 noiembrie 2021, este structurat pe 6 piloni și împărțit în 15 componente, având o alocare de 29,18 miliarde euro, din care 14,23 miliarde euro reprezintă finanțare nerambursabilă și 14,94 miliarde euro reprezintă împrumuturi.
„Contribuția financiară maximă din mecanism pentru fiecare stat membru s-a calculat utilizând pentru 70% din total o formulă bazată pe numărul populației, a raportului de proporționalitate inversă cu PIB-ul pe cap de locuitor și a ratei relative a șomajului din fiecare stat membru, iar pentru 30 % din total o formulă o formulă bazată pe numărul populației, a raportului de proporționalitate inversă cu PIB-ul pe cap de locuitor și, în proporție egală, pe baza variației PIB-ului real în 2020 și a variației agregate a PIB-ului real în perioada 2020-2021. Variația PIB-ului real în 2020 și variația agregată a PIB-ului real în perioada 2020-2021 s-au bazat pe previziunile Comisiei din toamna anului 2020″, arată Ministerul Fondurilor Europene la solicitarea monitorulcj.ro.
De unde se taie? Apă-canal, transporturi și sănătate
Potrivit unor surse din Ministerul Fondurilor Europene, domeniile apă-canal, transporturi și sănătate sunt componentele de unde trebuie tăiate/ajustate sumele. În plus, plățile pentru proiectele incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026. Pentru a se încadra în acest termen, licitațiile pentru investițiile din PNRR trebuie să se facă anul viitor.
Comentarii recente