Analistul de politică externă Radu Magdin consideră că războiul de agresiune al Federației Ruse în Ucraina nu și-a atins niciun obiectiv politic, militar sau strategic exprimat inițial sau ulterior, după „recalibrarea” discursului la Moscova, mai ales pentru consum intern.
„Rusia a suferit deja o înfrângere politică fără cale de întoarcere, completată de pierderi masive în teren. Continuă o strategie nesustenabilă pe termen mediu și lung, căci fiecare lider autoritar este conștient că există o limită până la care poți trimite oameni să se sacrifice pe front, precum și o limită până la care poți afirma că sancțiunile occidentale împotriva țării tale nu au efect. Efectele tuturor măsurilor luate de comunitatea internațională până în prezent, fie politice, economice sau militare, se văd, în ciuda opacității Rusiei sau a propagandei pe care o întreține înăuntrul și în afara granițelor sale”, a declarat, pentru Agerpres, Radu Magdin.
El a arătat că „mult așteptata ofensivă din iarnă a Rusiei nu s-a soldat cu niciun rezultat militar important, ci doar cu o serie de victorii minore, mai degrabă simbolice, iar președintele Putin nu a făcut referiri, în discursul său din 21 februarie, la nicio operațiune de ordin militar de perspectivă”.
Securitatea Ucrainei, „esențială pentru spațiul euroatlantic”
„Per ansamblu, războiul pare a fi intrat acum într-o fază de echilibru, iar acesta este punctul în care Ucraina trebuie susținută din ce în ce mai puternic, din toate punctele de vedere, inclusiv militar. Securitatea Ucrainei este esențială pentru securitatea întregului spațiu euroatlantic, iar o victorie a Ucrainei va fi un mesaj clar pentru Rusia și pentru alte puteri autoritare că vremurile în care își puteau atinge obiectivele în plan internațional prin forță s-au încheiat”, a spus analistul politic.
În opinia sa, noi încercări de a ataca Kievul nu pot fi deocamdată excluse, dar nu se mai poate vorbi despre aceeași Ucraină ca la începutul anului trecut.
„Din păcate, niciun scenariu nu poate fi exclus când vine vorba despre Rusia, iar noi încercări de a ataca Kievul, mai ales dacă privim la faptul că Rusia folosește în continuare teritoriul Belarusului în scopuri militare, nu pot fi deocamdată excluse. În ciuda pierderilor masive pe care Rusia le-a suferit până acum, atât în plan militar, cât și în planul susținerii interne pentru acest război ilegal, ne putem aștepta la noi demonstrații de forță sau cel puțin la încercări în acest sens. Evoluțiile vor depinde mult de modul în care Moscova și Vladimir Putin își trasează obiectivele la nivelul politicii interne. În același timp, Kievul și liderii săi au câștigat o susținere și o încredere fără precedent la nivel transatlantic, fapt demonstrat și în plan simbolic, prin vizita recentă a președintelui Joe Biden, așadar nu cred că putem vorbi despre ‘cucerirea Kievului’ sau despre căderea președintelui Zelenski. De altfel, în ciuda retoricii Kremlinului, cred că acestea nu se mai numără printre obiectivele Rusiei în acest război. Ce este clar pentru toată lumea este că nu mai vorbim despre aceeași Ucraină ca la începutul anului trecut, ci despre o țară mai bine pregătită, mai rodată în acest război și mult mai conștientă de mizele sale”, a explicat Radu Magdin.
Potrivit analistului de politică externă, susținerea Ucrainei de către Occident în acest război reprezintă și o „investiție” în securitatea României pe termen mediu și lung.
„Nu cred că România s-a aflat în vreun pericol real pe parcursul ultimului an, având în vedere faptul că România este stat membru NATO cu drepturi depline, iar Articolul 5 al Tratatului de la Washington, acea ‘clauză de solidaritate’ la nivelul Alianței, este perfect aplicabil în cazul nostru. Acestea nu sunt simple declarații, ci reprezintă o realitate clară și bine fundamentată. Cu toate acestea, riscuri pentru România există în continuare, mai ales în planul războiului hibrid, pe care Rusia l-a ‘exportat’ deja cu ani în urmă: vorbim despre atacuri cibernetice, mecanisme de influențare și interferență și chiar încercări de utilizare a valului de refugiați ucraineni ca parte a unei operațiuni hibride”, a spus Magdin.
România are o securitate întărită
În același timp, accentuează el, reacția NATO față de nevoia de a întări securitatea pe întregul Flanc Estic este evidentă: de la măsurile inițiale de răspuns, până la deciziile ulterioare, extrem de relevante, cum ar fi creșterea numărului de militari NATO pe teritoriul țărilor de pe Flancul Estic, inclusiv România.
„Cred că România, în lumina evoluțiilor din ultimul an, are o securitate întărită, o capacitate de descurajare mult mai mare și că acest proces va continua, mai ales în condițiile în care Alianța a recunoscut Rusia ca fiind cea mai severă amenințare la adresa securității sale. Cred, în același timp, că România își poate crește în continuare influența și profilul la nivelul NATO, atât în planul practic, cât și în cel al comunicării strategice, al percepțiilor față de țara noastră, ca real furnizor de securitate în regiune”, a punctat analistul politic.
Referindu-se la evoluțiile din ultima perioadă în ceea ce privește Republica Moldova, Radu Magdin a opinat că Rusia nu ar mai deține avantajul și influența de ordin strategic în și din Transnistria, dar nu trebuie subestimate riscuri precum violarea spațiului aerian sau încercările de a destabiliza țara vecină din punct de vedere politic.
„Actualmente, conform mai multor opinii, inclusiv din plan local, Rusia nu ar mai deține avantajul și influența de ordin strategic în și din Transnistria, necesare pentru a determina mișcările trupelor sale limitate de acolo și pare că nu mai exercită aceeași influență asupra trupelor regiunii separatiste. De altfel, cât timp Rusia nu mai poate viza regiuni precum Odesa, șansele de a transforma teritoriile Republicii Moldova într-o platformă de exercitare a presiunii militare par a fi scăzut considerabil. În același timp, nu trebuie subestimate riscuri precum violarea spațiului aerian al Republicii Moldova sau încercările de a destabiliza țara vecină din punct de vedere politic. Cred că atât Chișinăul, cât și Bucureștiul sunt foarte conștiente de aceste riscuri – și vă amintesc și că România pune constant pe agenda internațională problematica Republicii Moldova”, a declarat Radu Magdin.
Din aceste considerente, analistul politic este de părere că președintele Maia Sandu și-a susținut corect cauza în discuțiile cu diverși parteneri internaționali.
„Iar întărirea securității Republicii Moldova, care este un obiectiv strategic și pentru România, va fi posibilă în viitor, în măsura în care se vor găsi suficiente resurse în acest scop, având în vedere focusul evident și justificat în acest moment pe oferirea de sprijin militar Ucrainei. Este important că autoritățile de la Chișinău au reușit să obțină recunoașterea internațională a pericolelor de ordin hibrid și ajutorul financiar, tehnic și politic din partea Occidentului pentru eforturile de stabilizare în Republica Moldova”, a precizat Magdin.
Întrebat despre recentele declarații ale vicepreședintelui Statelor Unite, Kamala Harris, despre „crime împotriva umanității” săvârșite de Rusia, analistul de politică externă a arătat că președintele Joe Biden și reprezentanții administrației americane au vorbit și anterior despre atrocitățile comise de armata rusă asupra populației civile din Ucraina.
„Însă acuzațiile aduse Rusiei în ce privește comiterea de crime împotriva umanității capătă un alt statut și ar putea indica și o implicare americană mai mare în mecanisme internaționale de tragere la răspundere a Rusiei. Miza unui astfel de demers este extrem de importantă, inclusiv ca factor de descurajare. Rusia înțelege caracterul ireversibil al ambiției Occidentului privind înfrângerea ei și ar putea fi tentată să escaladeze amenințările militare. Totodată, opțiunile de escaladare militară ale Rusiei sunt foarte limitate și opțiunea nucleară nu pare a fi fezabilă, dincolo de nivelul declarativ”, a explicat el.
Nevoia de „mesaje clare” din partea Uniunii Europene
Radu Magdin consideră „important” faptul că există „mesaje clare” din partea Uniunii Europene în privința solicitărilor Ucrainei de creare a unui tribunal special și de confiscare a activelor rusești și a aducerii în fața acestei înalte instanțe internaționale a responsabililor declanșării războiului împotriva Ucrainei.
„Mesajele politice din partea UE în privința acestor mecanisme sunt foarte importante, dar în același timp discutăm despre mecanisme juridice internaționale dificil de pus în practică și pentru care precedentele sunt limitate. Astfel, nu se poate face o apreciere legată de cât timp va dura până când vinovații pentru crime împotriva umanității vor fi aduși în fața justiției internaționale sau cât timp va trece până când activele rusești înghețate vor putea fi folosite în beneficiul Ucrainei. Ce este important este că există mesaje clare în acest sens, susținute inclusiv de România, dar și că discutăm deja despre reconstrucția Ucrainei, ca nouă dovadă a faptului că, pe de o parte, Occidentul are încredere în victoria Ucrainei și, pe de altă parte, va rămâne alături de Ucraina în toate fazele acestui război”, a evidențiat analistul de politică externă.
Cât privește condițiile în care se poate vorbi despre un armistițiu, Radu Magdin a afirmat că „depinde de Ucraina să aleagă drumul său mai departe în acest război”.
„Cred că aceste lucruri trebuie tratate cu cea mai mare atenție, punând pe primul plan ceea ce Ucraina își dorește și modul în care va considera firesc să acționeze, ca stat-victimă în acest război. Un armistițiu ar putea fi perceput la Kiev și ca o acomodare a status-quo-ului actual, ceea ce nu poate servi obiectivului victoriei în acest război. În același timp, intențiile Rusiei în cazul unui astfel de scenariu sunt ușor de ghicit: ar fi doar o perioadă de grație pentru consolidarea controlului în teritoriile ocupate și pentru reclădirea forței militare, ceea ce, din nou, nu ar aduce Ucraina mai aproape de victorie. Reiau mesajul de la început: depinde de Ucraina să aleagă drumul său mai departe în acest război”, a declarat analistul politic.
Comentarii recente