În primele 9 luni ale anului 2023, numărul faptelor penale în domeniul violenței domestice înregistrate în județul Alba au crescut cu 13,47% față de aceeași perioadă a anului 2022, informează Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Alba.
Ponderea infracțiunilor este deținută de lovire sau alte violențe (48,18%), amenințare (16,66%), abandonul de familie (12,79%), infracțiuni prevăzute de legea pentru prevenirea și combaterea violenței in familie (7,91%), folosirea unui minor in scop de cerșetorie (6,73%) și nerespectarea măsurilor privind încredințarea minorului (4,20%), potrivit datelor centralizate de ofițerii IPJ Alba
După mediul comiterii, 372 au fost comise în mediul urban, iar 222 în mediul rural, iar după locul comiterii, 398 au fost comise la domiciliu, iar 196 au fost comise în spațiul public.
Structurarea pe categorii a subiecților infracțiunilor de violență domestică, evidențiată în situația statistică în primele 9 luni ale anului 2023, relevă faptul că din totalul celor 600 de autori de infracțiuni, 81% sunt bărbați, 18% sunt femei, iar 1% sunt minori. Din totalul de 672 de victime ale infracțiunilor de violență domestică, 13% sunt bărbați, 56 % sunt femei, iar 31% sunt minori.
Referitor la calitatea victimei în raport cu agresorul, s-a constatat că în 193 de cazuri aceasta a fost de soţ/soţie, în 145 de cazuri cei implicați aveau calitatea de concubin sau concubină, în 50 cazuri victimele au fost părinți sau tutori legali, în 216 situații fiu/fiică, iar în 68 de cazuri victima se afla, în raport cu agresorul, în alte relații de familie.
În ceea ce privește ordinele de protecție, la începutul anului 2023 erau valabile 48 de ordine de protecție, dintre care 38 au fost emise la solicitarea victimei, 8 la solicitarea procurorului și două la solicitarea altor instituții abilitate.
Până la sfârșitul lunii septembrie, au fost emise de către instanțele judecătorești 129 de ordine de protecție, 52 din totalul acestora fiind provenite din ordine de protecție provizorii.
Cum se sesizează violența domestică?
În cazurile de violență domestică, poliția poate acționa în urma depunerii unei sesizări scrise la sediul unității de poliție de pe raza de domiciliu a victimei (dacă e făcută de victimă se numește plângere, dacă e făcută de o altă persoană fizică sau juridică se numește denunț), în urma unui apel telefonic la ofițerul de serviciu al secției/unității de poliție din zona respectivă, a unei solicitări la Serviciul Unic de Apel de Urgență 112 (care poate fi făcută de oricine are cunoștință de astfel de evenimente), a unei sesizări verbale făcută direct la agentul de poliție care patrulează sau, poliția poate afla cu ocazia intervenției la un alt caz sau chiar din presă.
În cazul infracțiunilor pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă cum ar fi lovirea sau alte violențe, amenințare, violul în forme neagravante etc, este guvernată de principiul disponibilității: victima poate decide retragerea plângerii, situație care stinge acțiunea penală începută în prealabil și agresorul nu mai este pedepsit.
În cazul infracțiunii de lovire sau alte violențe săvârșită asupra unui membru de familie, acțiunea penală poate fi pusă în mișcare și din oficiu, deci nu la solicitarea victimei: Pe de altă parte, împăcarea înlătură răspunderea penală.
Pentru celelalte categorii de infracțiuni (pentru care legea nu prevede formularea unei plângeri penale prealabile), organele de anchetă penală nu au nevoie de manifestarea expresă de voință a persoanei vătămate pentru tragerea la răspundere penală a autorului faptei, indiferent de modalitatea prin care au fost sesizate.
