Ecosistemele din Europa reacționează deja la încălzirea globală, cele mai rapide transformări fiind înregistrate în zonele alpine, inclusiv în Carpați, arată un studiu publicat în revista Nature, realizat cu participarea cercetătorilor de la Universitatea Babeș-Bolyai, potrivit Agerpres.
Analiză pe termen lung în marile lanțuri montane
Cercetarea se bazează pe analiza a peste 6.000 de suprafețe de vegetație din Carpați, Alpi și Pirinei, monitorizate pe perioade cuprinse între 15 și 78 de ani.
Rezultatele indică un proces de „termofilizare” – creșterea speciilor adaptate la temperaturi mai ridicate – prezent în toate ecosistemele analizate.
În păduri și pajiști, schimbările sunt moderate și constau în apariția unor specii noi. În schimb, în zonele alpine, transformările sunt mult mai rapide și mai complexe, fiind de până la cinci ori mai intense.
Carpații, indicator timpuriu al schimbărilor climatice
Ecosistemele alpine din Carpați sunt printre cele mai afectate, unde cercetătorii au observat deja declinul speciilor adaptate la frig și modificări în structura comunităților vegetale.
Aceste zone sunt considerate indicatori timpurii ai efectelor schimbărilor climatice.
Cercetători clujeni implicați
Echipa de cercetători i-a inclus pe prof. univ. dr. Mihai Pușcaș și dr. Pavel Dan Turtureanu, din cadrul Grădinii Botanice „Alexandru Borza“ și al Facultății de Biologie și Geologie, precum și pe dr. Tudor Ursu, de la Institutul de Cercetări Biologice din Cluj-Napoca.
Schimbări rapide, unele ireversibile
„Observațiile din Munții Rodnei, parte a rețelei GLORIA, arată cum comunitățile vegetale răspund în timp real la schimbările climatice”, a declarat Mihai Pușcaș.
Acesta avertizează că, în zonele montane, unele pierderi de biodiversitate pot deveni ireversibile într-un interval mai scurt decât se estima inițial.
