Expertul în energie Dumitru Chisăliță a declarat, la Digi24, că Europa se confruntă cu o criză de kerosen generată de blocarea importurilor din Kuweit și de problemele din zona Golfului, însă România are șanse reduse să fie afectată și ar putea chiar beneficia economic de pe urma acestei situații.
Criza kerosenului afectează Europa
Declarațiile vin în contextul în care mai multe companii aeriene din Europa au început să anuleze zboruri, invocând lipsa kerosenului, în timp ce tensiunile din Orientul Mijlociu afectează fluxurile de aprovizionare. Acesta a explicat că actuala criză este rezultatul unei decizii strategice mai vechi a Uniunii Europene, de a depinde de importuri pentru acest tip de combustibil. „Europa a ales, în urmă cu 30 de ani, să schimbe radical modul de a obține și de a folosi kerosenul, adică a ales să importe din alte țări. Jumătate din kerosenul care se folosește în Uniunea Europeană este importat, iar cel mai mare exportator de kerosen către Uniunea Europeană era Kuweitul, care, din păcate, în momentul de față este blocat. De o lună și jumătate, fluxurile sunt întrerupte, ceea ce a făcut ca kerosenul din Kuweit să nu mai ajungă în Europa.”
În lipsa acestor importuri, statele europene au început să consume din stocurile existente, însă acestea sunt limitate și nu sunt reglementate la fel ca în cazul altor produse petroliere. „Noi, practic, în Uniunea Europeană, în ultima lună și jumătate, am consumat în special din ceea ce a însemnat stocurile comerciale existente.
Zboruri anulate și dependența de importuri
Din păcate, nu există un regim similar cu cel al produselor petroliere precum țițeiul, benzina sau motorina, în sensul existenței unor stocuri strategice, ci doar stocuri comerciale. Asta face ca, în anumite țări și pe anumite aeroporturi, să existe o penurie de kerosen.” Potrivit expertului, consumul anual de kerosen în Uniunea Europeană este de aproximativ 80 de milioane de tone, iar o parte importantă depinde de importuri sau de țiței provenit din zone afectate de tensiuni.
Problemele din Strâmtoarea Ormuz amplifică criza
Problemele din Strâmtoarea Ormuz amplifică criza Situația este agravată de dificultățile în aprovizionarea cu țiței, esențial pentru producția de kerosen. „Există o afectare directă atât a faptului că kerosenul care se producea în alte zone nu mai ajunge în Europa, dar și faptul că o parte din țițeiul care ajunge în Europa este restricționat de ceea ce se întâmplă în Strâmtoarea Ormuz. Toate acestea fac ca situația să fie critică”, a explicat Chisăliță, care a subliniat că aviația este cel mai vulnerabil sector, deoarece depinde aproape exclusiv de acest combustibil. „Pentru transportul auto există alternative, la fel și în cazul transportului feroviar sau maritim. În zona aviatică, însă, într-o proporție de peste 99,9% se folosește kerosen pentru a pune în mișcare avioanele.”
România, într-o poziție mai bună
România, într-o poziție mai bună În ceea ce privește România, expertul spune că riscurile sunt mai reduse comparativ cu alte state europene. „România are două elemente importante față de alte țări. În primul rând, traficul aerian nu este atât de dezvoltat, ceea ce înseamnă un consum mai mic. În același timp, fiind producători de kerosen, avem trei rafinării care pot să producă acest produs.” Un alt avantaj important este legat de sursele de țiței, spune el: „Avem și avantajul de a avea o pătrime din cantitatea de țiței necesară României din producție internă. De asemenea, fluxurile de țiței pe care România le are nu sunt afectate de situația globală, pentru că nu eram importatori din zona Golfului.”
„Probabil România nu se va confrunta cu o problemă legată de existența unei crize pe piața kerosenului și, mai mult, există posibilitatea ca România să fructifice această situație, determinată de cererea mare de kerosen la nivel european și de creșterea semnificativă a prețului”, este părerea expertului. Fondul Monetar Internațional: reducerea accizelor trebuie făcută țintit Referitor la măsurile luate de guverne pentru a reduce impactul scumpirilor la combustibili, Chisăliță consideră că avertismentul FMI este justificat, dar aplicarea trebuie să fie diferențiată.
„Este o recomandare care are un puternic adevăr. Noi am propus încă de acum o lună și jumătate o abordare prudențială, care să vizeze în special sectoarele importante. (…) Am vorbit despre agricultură, transport, servicii esențiale, apărare, spitale. Nu ar trebui să existe o reducere la toată lumea, ci una aplicată acolo unde este necesar, iar pentru celelalte categorii doar în situațiile în care prețul depășește un anumit nivel. O singură măsură nu rezolvă toate problemele. Este nevoie de prioritizare și de etapizare, astfel încât să nu fie lăsată nicio categorie în urmă”, a concluzionat acesta.
