România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din blocul comunitar, cu un avans al prețurilor de 8,3%, o valoare mult peste media europeană, conform Digi24. Deși datele statistice indică o tendință de scădere față de luna precedentă, decalajul față de restul statelor membre rămâne semnificativ.
Potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a cunoscut o creștere marginală, ajungând la 2,1% în luna februarie. În acest peisaj economic, România ocupă prima poziție în clasamentul scumpirilor, urmată la distanță de Slovacia (4%) și Croația (3,9%). La polul opus, stabilitatea prețurilor este cel mai vizibilă în Danemarca (0,5%) și Cipru (0,9%).
Scădere graduală, dar prețuri ridicate la servicii
Conform unei analize Digi24, evoluția prețurilor din România arată o temperare ușoară: rata anuală a inflației a coborât de la 8,5% în ianuarie la 8,3% în februarie (conform indicelui armonizat IAPC). Cu toate acestea, datele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS) indică faptul că presiunea asupra buzunarelor românilor rămâne ridicată, în special în sectorul serviciilor, unde s-a înregistrat un avans de peste 11%.
Diferența dintre cifrele raportate la nivel european și cele naționale (unde INS indică o rată de 9,31%) este explicată prin metodologiile diferite de calcul. În timp ce Eurostat utilizează un coș de consum armonizat pentru toate statele membre, indicele național reflectă mai specific structura cheltuielilor gospodăriilor din România.
Perspectivele Băncii Naționale: O țintă de 3,9% până la finalul anului
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a subliniat recent că, deși traiectoria inflației este descendentă, ritmul de scădere va fi unul gradual. Prognoza actualizată a băncii centrale estimează o inflație de 3,9% pentru finalul anului 2026, cu o proiecție de revenire spre ținta de 2,7% abia în 2027.
În zona euro, situația pare să se stabilizeze mai rapid, inflația apropiindu-se de ținta de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană. În timp ce energia a avut un efect de ieftinire la nivel european, sectorul serviciilor și cel alimentar rămân principalii factori care mențin indicii de consum pe plus.
