Social

Prima sinagogă de zidărie din Transilvania, reinaugurată după restaurare

Sinagoga din Alba Iulia, prima de zidărie construită în Transilvania în prima jumătate a secolului al XIX-lea, a fost reinaugurată duminică, după ce, începând cu 2012, a fost supusă unui proces de restaurare cu fonduri provenite de la Guvernul României şi Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România – Cultul Mozaic (FCER-CM).

„Noi trăim în ultimii ani o istorie nouă, făurim o istorie nouă. De ce? Luăm evenimente din trecut şi le aducem la zi. Asta este şi cu această splendidă sinagogă din Alba Iulia. (…) Azi este un lăcaş de cult care face toată cinstea evreilor din România, României şi Europei”, a spus preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, Aurel Vainer, adăugând că FCER doreşte refacerea monumentelor şi lăcaşurilor de cult.

El a menţionat că sinagoga din Alba Iulia este „una dintre piesele de artilerie grea” între sinagogile din România, în prezent în număr de 86.

„De când sunt preşedinte, promovez cu insistenţă deschiderea faţă de ceilalţi. Am ajuns chiar la o formulare ca un joc de cuvinte: prin cunoaştere reciprocă spre recunoaştere reciprocă. Acestei sinagogi îi deschidem porţile larg, şi pentru vizitare şi pentru o prezentare muzeistică”, a menţionat Aurel Vainer.

Reabilitarea a început din 2012, la sugestian lui Silviu Vexler, deputatul evreilor în Parlamentul României.

Despre existenţa unei sinagogi la Alba Iulia se ştia încă de la 1656. Încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, în oraş existau două case de rugăciune, una a evreilor sefarzi şi cealaltă a evreilor aşkenazi. În 1827, comunitatea a vrut să-şi construiască o sinagogă de zidărie, dar nu a dispus de terenul necesar, pământ care a fost pus ulterior la dispoziţie de către Episcopia Romano-Catolică.

Ineditul actualei sinagogi, singura care mai există în judeţ, este dat de faptul că are o încăpere, situată la intrare, folosită altădată ca închisoare, destinată pentru cei care făceau delicte religioase.

Pe faţada sinagogii se mai păstrează trei „mingi” de metal, chiar deasupra unei ferestre, în fapt trei ghiulele, rămase încastrate în zid încă din timpul Revoluţiei de la 1848.

Aproape o sută de ani mai târziu, în 20 noiembrie 1938, sinagoga a fost puternic zdruncinată de un atentat cu bombă, pus, se pare, de legionari, care a afectat un perete, mobilierul şi candelabrele. Din fericire, nu au fost victime, deoarece, fiind frig, slujba se ţinea în sinagoga de peste drum, construită împreună cu clădirea şcolii israelite şi baia rituală în perioada 1874-1883 şi care beneficia de un sistem de încălzire.

Comunitatea evreiască din Alba Iulia era odinioară cea mai numeroasă din Transilvania, oraşul fiind de altfel, între 1653 şi 1848, singurul din Ardeal în care era permisă legal aşezarea acestora, însă la ora actuală este printre cele mai mici din ţară. La recensământul din 2011, doar douăzeci de persoane s-au declarat evrei în întreg judeţul Alba.

One Comment

  1. Pingback: Retrospectiva anului 2017 în Alba, realizată de Agerpres – Mesagerul de Alba

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.