Bustul geografului francez Emmanuel de Martonne este expus la Muzeul Naţional al Unirii

Un bust al geografului francez Emmanuel de Martonne, expert care a contribuit, în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, la configurarea frontierelor României Mari, a fost expus luni la Muzeul Naţional al Unirii (MNU) din Alba Iulia, urmând să fie amplasat în proximitatea viitorului Monument al Unităţii Naţionale.

Bustul de bronz, creaţie a sculptorului Ştefan Binţinţan, va fi amplasat pe o alee din Parcul Unirii alături de o statuie care îl va reprezenta pe Woodrow Wilson (preşedintele SUA în perioada 1913 – 1921 – n.r.), care, în „Nota” sa către români arăta, la 8 noiembrie 1918, că guvernul american recunoaşte dreptul poporului român de a-şi împlini aspiraţiile de unitate naţională.

Iniţiativa realizării celor două busturi aparţine Consiliului Judeţean (CJ) Alba.

Directorul general adjunct al MNU, Constantin Inel, a menţionat, luni, că CJ a anunţat că va oferi câte un bust de mici dimensiuni reprezentându-l pe Emmanuel de Martonne localităţii acestuia de baştină, Chabris, Ambasadei Franţei, respectiv pentru colecţia de artă din cadrul muzeului din Alba Iulia.

„Personalitatea lui Emmanuel de Martonne este puţin mediatizată şi cunoscută românilor, deşi putem vorbi despre el ca geograful care a pus umărul şi a condus echipa de specialişti care a propus graniţele României Mari, într-o perioadă în care Comisia internaţională pentru Tratatul de Pace de la Paris era extrem de lucrativă, dar avea şi anumite controverse în legătură cu stabilirea noilor coordonate geografice ale statelor ca rezultat al Primei Conflagraţii Mondiale”, a afirmat Inel.

El a amintit că de Martonne este cel care a denumit pentru prima dată în geografia internaţională Carpaţii româneşti drept Alpii Transilvaniei, fiind acceptat ca membru de onoare al Academiei Române încă din 1912.

Geograful francez, care a trăit între anii 1873-1955, este cunoscut pentru meritul avut în trasarea graniţelor României după Primul Război Mondial. Astfel, în cadrul Conferinţei de Pace de la Paris, el a lucrat în comisia care a tratat problema românească. În timpul lucrării în comisii a insistat să se ţină cont „nu numai de regrupările etnice, ci, în egală măsură, de un punct de vedere mai material, de infrastructura teritoriului”. A devenit astfel operaţional „principiul viabilităţii” şi localităţi cu populaţie maghiară semnificativă au revenit, totuşi, României – Arad, Oradea, Satu Mare, se arată în prezentarea făcută de specialiştii MNU.