Social

Dorli Blaga a fost înmormântată la Lancrăm, lângă părinți

Dorli și Lucian Blaga

Dorli Blaga, fiica poetului, filosofului și diplomatului Lucian Blaga, a fost înmormântată joi într-un cadru restrâns, în cimitirul din Lancrăm, alături de părinții săi.

Ea a murit luni la vârsta de 91 de ani, iar dorința sa a fost să fie dusă și la Lancrăm pentru odihna de vechi, lângă Lucian Blaga și Cornelia Blaga–Brediceanu.

Înmormântarea a avut loc într-un cadru restrâns, pentru a respecta astfel dorința lui Dorli Blaga. Aceasta și-ar fi dorit, de asemenea, ca anunțul privind dispariția sa să fie făcut doar după înmormântare, însă acest lucru nu a fost respectat, fiind publicat pe o rețea de socializare de către o persoană publică.

Născută la Berna, în Elveția, Ana-Dorica Bugnariu, cunoscută ca Dorli Blaga, a locuit în București, însă în ultimele săptămâni de viață s-a reîntors în Alba, unde a și murit.

Era cetățean de onoare al municipiului Sebeș, titlu care i s-a conferit drept recunoștință pentru eforturile constante de recuperare și conservare a operei tatălui său, născut în Lancrăm, un cartier al acestui oraș.

Unica fiică a lui Lucian Blaga, Dorli Blaga a fost împuternicită prin testament de către tatăl său să îi administreze opera. Era deținătoarea drepturilor de autor asupra operei lui Lucian Blaga, ea implicându-se în special în perioada de după 1990 în munca de recuperare și valorificare a operei acestuia.

Dorli Blaga și-a dedicat întreaga viață administrării și valorificării patrimoniului filosofic, literar și teatral lăsat de tatăl său și și-a orientat eforturile în sensul editării și publicării monumentalei opere a acestuia. Este autoarea volumului de memorii intitulat „Tatăl meu, Lucian Blaga”. De asemenea, a desfășurat o prodigioasă activitate științifică relevabilă în articolele publicate în revistele de specialitate.

Lucian Blaga s-a născut la Lancrăm, în 9 mai 1895, și a murit la Cluj-Napoca, pe 6 mai 1961. El a fost înmormântat în satul său natal în ziua în care ar fi trebuit să aniverseze 66 de ani.

În cimitirul din curtea bisericii din Lancrăm, aproape toți cei înmormântați sunt din familia Blaga, satul dispunând de un alt cimitir, la ieșirea spre Alba Iulia. Mormântul lui Lucian Blaga, conceput de sculptorul Romulus Ladea, a fost făcut din piatră de râu, putând fi considerat un monument de artă.

Testamentul lui Lucian Blaga, transmis prin romanul cu tentă autobiografică „Luntrea lui Caron”, a fost nesocotit, astfel încât, la o jumătate de secol de la trecerea în neființă a celui care a crezut cu tărie că „veșnicia s-a născut la sa”, la doar câțiva metri de mormântul acestuia, din curtea bisericii din Lancrăm, o sală de sport obturează orizontul spre Râpa Roșie.

Lucian Blaga și-a prefigurat propria înmormântare în „Luntrea lui Caron”, alegându-și locul și direcția de așezare a mormântului cu vederea spre Râpa Roșie, monument al naturii. O controversată sală de sport, de aproape zece metri înălțime, a fost construită și dată în folosință în 2009 chiar lângă cimitirul bisericii. Încă de la demararea construcției, în 2004, importanți oameni de cultură au protestat față de „desfigurarea” și „profanarea” locului, susținând în plus că sala de sport a fost construită în zona de protecție a mormântului, înscris în Lista Monumentelor Istorice din 1992 ca monument cu valoare memorială.

În primul rând însă, intelectualii au atras atenția că prin ridicarea sălii nu se mai vede Râpa Roșie, așa cum își dorea Blaga, și se încalcă astfel “testamentul” marelui diplomat, filolog, poet, filosof, dramaturg, eseist, prozator și traducător.

Chiar dacă, de-a lungul timpului, unii miniștri ai Culturii au cerut autorităților locale să demonteze sala de sport sau au fost înaintate propuneri de compromis, privind reducerea înălțimii acesteia, astfel încât vederea spre Râpa Roșie să nu fie obturată, acest lucru nu s-a întâmplat. Mulți dintre localnici nu au agreat ideea demontării și mutării sălii de sport pe un alt amplasament.

One Comment

  1. Pingback: Dorli Blaga și legătura ei cel care a înființat Catedra de Stomatologie din Budapesta – Ziarul Mesagerul de Alba

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.